Obicei cu rădăcini dacice, mărţişorul marchează începutul de an (după calendarele vechi) având rolul unei amulete. În vechime, mărţişorul se prezenta sub mai multe forme: la început - două fire de lână (alb-roşu sau negru-roşu), mai apoi de cele două fire era legată o monedă (de bronz, aur sau argint, în funcţie de apartenenţa socială). Mărţişorul mai apărea şi sub forma unui şirag de pietricele albe şi roşii.
Semnificaţia culorilor specifice mărţişorului e legată de cele două anotimpuri care se întâlnesc acum: alb (sau negru) reprezintă iarna, roşul e primăvara. Se credea că mărţişorul aduce vreme bună, sănătate, fertilitate, frumuseţe şi noroc şi se purta până înfloreau pomii fructiferi (vişinul, mai ales) sau arbuştii (trandafirul), de crengile cărora era apoi atârnat.
Cu un secol şi ceva în urmă, mărţişorul era dăruit copiilor în dimineaţa de 1 martie şi era reprezentat de o monedă de aur sau argint legată cu şnur alb-roşu şi purtată fie la mână, fie la gât sau prinsă în piept. Purtătorii mărţişorului sunt feriţi de boli şi deochi, sănătoşi şi frumoşi, plăcuţi, bogaţi şi norocoşi.
Iată mărţişoarele pe care le-am făcut pentru voi!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu