14 octombrie este zi de sărbătoare, Sf. Paraschiva, ocazie de a puncta câteva informaţii în legătură cu această sfântă:
- Probabil cea mai cunoscută sfântă ale cărei moaşte se află în România; născută în Tracia, în sec. al XI-lea, a trăit numai 27 de ani. În sec. al XVII-lea i-au fost depuse moaştele în Moldova, la biserica Trei Ierarhi, bijuteria arhitectonică dantelată a Iaşilor. Veşmintele moaştelor se schimbă în cursul anului, sfânta purtând veşminte deschise la culoare la sărbători şi închise la culoare în posturi; ritualul de înveşmântare se desfăşoară în Catedrala închisă.
- Este ocrotitoarea săracilor şi a tinerilor.
- Etimologic, "paraschiva" înseamnă în greceşte "pregătire (de sărbătoare)", desemnând totodată şi ziua de "vineri" (şi aici ne aducem aminte de Sfânta Vineri din poveşti, cu bunătatea şi justeţea sa). Astăzi puţini copii mai primesc numele de Paraschiv(a), în ciuda popularităţii acestei sfinte în România, în prezent fiind aproximativ 60.000 de români purtători ai acestui nume.
- În viaţa păstorilor, Sf. Paraschiva marchează pregătirea pentru iernat a turmelor, precum şi prăşirea oilor, care acum nu mai sunt separate de berbeci, pentru a naşte astfel în apropierea Paştilor; tot această zi marchează deschiderea unor târguri pentru valorificarea produselor pastorale.
- Ca superstiţii, ciobanii nu cioplesc astăzi lemnul, ca să nu iasă mieii tărcaţi şi să le fie blăniţa bună pentru cojoace. De asemenea, nu se lucrează şi se posteşte, de teama apariţiei unor boli.
- Tradiţional este pelerinajul credincioşilor la Iaşi, ei purtând asupra lor şi hainele celor bolnavi. Această tradiţie se păstrează din plin, deşi s-a comercializat totul în jurul ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu