Între da şi nu

Mâine e vinerea de dinaintea Sf. Paraschiva, şi am dat peste interdicţiile şi sfaturile impuse de superstiţii + obiceiuri:
- nu se lucrează, dacă vrei să ai noroc în căsnicie, să ai parte de avere şi de sănătate;
- nu se coase (zice-se că e pericol de orbire!);
- se fac cumpărături şi pregătiri de iarnă;
- coliva făcută acum are proprietăţi tămăduitoare.
Oare cine le mai ştie? Bunicii noştri, poate ...

o melodie pentru mari şi mici

Chris Spheeris-Always
Asculta mai multe audio Muzica

Călătorie în timp

O călătorie în timp, cu mai bine de o sută de ani în urmă, prin intermediul cărţilor poştale, în spaţiul nord-argeşean pe http://monografia.muscel.ro Drum bun şi nu uitaţi să vă teleportaţi înapoi în 2009!

Wikipedia şi Umberto Eco

Citiţi şi voi şi cugetaţi ...
http://www.businessmagazin.ro/opinii/m-am-insurat-cu-wikipedia-4941121

colivie

cu ultime sforţări el – frigul – mai tare ca întreaga noapte
îţi încovrigă trupul pân’ ce soarele răsare – cu altă piele
pielea să-ţi acoperi vrei sau chiar cu pielea lui de jar.
când vâlvătaia se iveşte dintre munţi boabe de rouă
se strivesc sub tălpi şi-ţi zici: în zori toate necazurile
sunt mai mici crestele munţilor mai aburite cerul mai
viu de păsări şi mai fin iar mintea încă somnoroasă –
singură inima se zbate şi dansează în faţa micii colivii
de peste zi.

Înapoi pe blog

S-a dus vara, aerul s-a răcit, noaptea vine mai devreme, dimineaţa e mai frig, frunzele de cireş au început a rugini... ce mai, melancolia toamnei s-a instalat. Şi odată cu ea m-am reinstalat împreună cu fata în apartamentul nostru, în cutiile astea înconjurate de alte cutii, unde natura e prezentă prin câţiva pomi, ciorile ce sporovăiesc pe antenele blocurilor şi urme de iarbă...
Inevitabil am revenit în lumea internetului, a comunicării prin intermediul maşinăriei acesteia numite calculator. Dar spun cu convingere că, anual, fiecare trebuie să ia o pauză de tehnologie pentru a se regăsi ca om în sânul naturii.

odată

odată aerul din nări era mai pur iarba mai
rece dimineaţa - grea de rouă - în casa de
pe deal în nopţi de iarnă mai auzeai un
suflet respirând pereche doar câinii-n
depărtare latră a pustiu şi-acum ca şi
atunci şi drujba taie lemne c-un bâzâit
de toamnă prea grăbită doar ochiul tău
înconjurat de riduri blând clipeşte peste-a
copilului demult schimbată piele atunci nouă